Vetrice-Tanacetum vulgare

Description

Vetrice-Tanacetum vulgare - 50 sem - 2 lei

Vetrice-Tanacetum vulgare, fam. Compositae) este o planta perena care se autoînsămânţează.
Vetricea supravieţuieşte şi înfloreşte în condiţii grele, meteorologice şi de sol, mai ales după ce plantele sunt mature.
Este greu de găsit o plantă mai tenace şi mai rezistentă la secetă şi la arşiţă.
Originară din Eurasia, astăzi se întâlneşte pe mai toate continentele.
Vetricea creşte în tufe până la o înălţime de 1,5 m, cu aspect rotunjit.
Frunzele sunt dublu crestate, asemănătoare celor de ferigă, dar mai mici.
Are flori galbene, de forma unor butoni, dispuse grupat, în inflorescenţe plate.
Tulpinile, netede, sunt roşiatice.
Înfloreşte vara, în lunie iulie şi august.
Nativă în Europa, această floare atractivă, de lungă durată, arată foarte bine, atât în grădină cât şi în aranjamente sau coroniţe de flori uscate.
Însă poate deveni rapid o pacoste dacă nu este controlată.
Este deosebit de importantă eradicarea plantei de pe păşuni şi din fâneţe, păscutul acesteia, chiar în cantităţi mici, dar regulat, putând produce afecţiuni hepatice ireversibile şi chiar moartea animalelor.
În unele locuri din Statele Unite, vetricea se află sub incidenţa unor programe active de combatere a buruienilor nocive.
Autorităţile recomandă smulgerea plantelor, adunarea lor în saci şi incinerarea.
Nu este indicată lăsarea tulpinelor smulse la suprafaţa solului, existând pericolul împrăştierii seminţelor, chiar dacă plantele sunt doar înflorite.
La vetrice, care este o plantă deosebit de rezistentă, procesul de formare a seminţelor poate continua, o vreme, chiar şi în aceste condiţii.
Unii autori nu recomandată utilizarea plantelor la producerea compostului, datorită pericolului scăpării unor rădăcini sau seminţe nedescompuse, care pot infesta grădina.

În ciuda acestor dezavantaje ale vetricei, ea joaca un rol însemnat în grădinaritul organic.
Vetricea este utilă atât în compostare cât şi ca plantă companion.
Este un insectifug organic, natural.

Vetricea se plantează în apropierea pomilor şi arbuştilor fructiferi, pe terase, în grădini de legume şi în rondouri de flori, în culturile de plante medicinale, pentru respingerea dăunătorilor. 
Frunzele emană un miros puternic, care respinge musafirii nepoftiţi. 
Gandacii japonezi, gandacii castraveţilor, ai dovleceilor, furnicile, moliile, muştele, purecii, şoarecii şi ţântarii sunt, toţi, alungaţi de către aceasta plantă companion benefică.
Totuşi, ea atrage albinele polenizatoare benefice la pomii fructiferi, în grădinile de legume, în culturile de plante medicinale şi în rondourile de flori.
Flori de vetrice puse într-o vază aşezată lângă uşă sau lângă ferestră, ajută la respingerea muştelor.
Frunzele şi florile uscate pot fi, de asemenea, utilizate pentru respingerea moliilor, a furnicilor sau a puricilor.
Radacina uscata este mai puternică decât frunzele. Pentru alungarea furnicilor se mărunţesc şi se zdrobesc frunze verzi, care sunt presărate în calea lor.
Pentru alungarea puricilor şi căpuşelor din blana animalelor se pot pune câteva plante uscate de vetrice în cuşca lor.
Vetricea poate fi adăugată şi la compost.
Este bogată în potasiu şi îl va adăuga compostului.
Folositi-o cu moderatie pentru că, totuşi, este otrăvitoare.
Acest compost conţinând vetrice trebuie să fie bine maturat înainte de utilizare în grădină organică.
Vetricea are un efect respingător şi asupra altor plante aflate în creştere.
În trecut a fost utilizată ca plantă medicinală şi chiar ca şi condiment.
Câteva bucăţi de frunze asezonau unele feluri de mâncare, precum omleta.
Consumată în cantităţi mari este otrăvitoare.
Din rizomi se produce un colorant verde.
Vetricele se înmulţesc primăvara, prin seminţe, sau toamna, prin despărţirea tufelor.
Poate fi utilizată şi metoda butaşilor de tulpină. Uneori sunt semănate în spaţii încălzite, iar răsadurile transplantate în grădină după trecerea pericolului îngheţurilor.
Nu manifestă pretenţii faţă de sol, atât că acesta trebuie să fie bine drenat, deoarece nu-i place de umiditatea stagnantă.
Creşte aproape peste tot şi nu are nevoie să fie udată.
Creşte atât în plin soare cât şi în umbră parţială sau penumbră. Este foarte rar atacată de boli sau dăunători.
Nu are nevoie de îngrăşământe.

Necesită activităţi riguroase de control, planta fiind invazivă, ca menta sau ca pirul.
Florile trebuie tăiate înainte de formarea seminţelor.
Pentru evitarea formării reţelelor de rădăcini în sol este recomandată cultivarea vetricelor în ghivece.

Reţete cu vetrice

1. Macerat de vetrice
Maceraţi 300 g de frunze, tulpini si flori de vetrice, în 10 litri de apa, pentru aproximativ 5 zile. Puteţi să pulverizaţi maceratul filtrat împotriva ruginii, făinării şi, de asemenea, împotriva dăunătorilor, cum ar fi fluturii albi şi afidele
2. Potpuriu anti molii
Prin combinarea a două măsuri de vetrice zdrobit, o măsură de lavandă şi o măsură de santolina se obţine un potpuriu cu virtuţi anti-molii.
3. Infuzie de vetrice
Poate fi folosită împotriva atacului de afide, acarieni si alte insecte.
Acţiunea împotriva acestor paraziţi se datorează conţinutului de tanacetină şi uleiuri esenţiale.
Produsul se prepară prin turnarea a 10 litri de apă de fierbere peste 300 – 500g de vetrice proaspătă (frunze şi flori), sau peste 30g de plante uscate.
Amestecul se lasă să se odihnească timp de 10 – 15 minute, apoi se filtrează.
Se diluează în apă, la un raport de 1:3 şi se pulverizează planta.
Este recomandabil să nu păstraţi acest ceai la îndemâna copiilor, deoarece conţine substanţe amare şi toxice.